De Adi Constantin 
Decizia Tribunalului București de a suspenda provizoriu hotărârea prin care Partidul Național Liberal convocase Congresul pentru alegerea noii conduceri a generat un schimb dur de reacții între reprezentanții formațiunii și instituțiile din sistemul judiciar.
După ce PNL a contestat modul în care a fost repartizat dosarul și a anunțat că va solicita recuzarea magistratului, Tribunalul București și Consiliul Superior al Magistraturii au transmis comunicate în care resping acuzațiile și atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică atacurile publice la adresa instanțelor.
Conducerea Tribunalului București afirmă că afirmațiile lansate în spațiul public privind desemnarea judecătorului nu au fundament și respinge orice acuzație referitoare la modul în care cauza a fost repartizată.
Potrivit instanței, dosarele sunt distribuite în funcție de criterii obiective și de specializarea completelor de judecată, mecanism prevăzut de legislația în vigoare și utilizat pentru toate cauzele similare, inclusiv cele care vizează persoane juridice, partide politice, sindicate sau patronate.
Tribunalul subliniază că specializarea judecătorilor urmărește asigurarea unei practici judiciare unitare și eficientizarea actului de justiție, fiind o măsură organizatorică aplicată în conformitate cu recomandările europene.
În același comunicat, conducerea instanței consideră că declarațiile făcute în timp ce dosarul se află pe rol pot reprezenta o formă de presiune asupra judecătorilor și afirmă că astfel de demersuri trebuie respinse.
Conflictul a apărut după hotărârea pronunțată de Tribunalul București la 1 iulie, prin care a fost suspendată provizoriu executarea deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL privind organizarea Congresului.
În urma acestei soluții, reprezentanții partidului au susținut public că dosarul ar fi fost repartizat unei foste colaboratoare a fostului lider liberal Alina Gorghiu și au anunțat că vor solicita recuzarea magistratului.
Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit public în acest caz și a transmis că independența instanțelor nu poate fi contestată prin declarații politice.
Instituția precizează că orice nemulțumire față de o hotărâre judecătorească trebuie soluționată exclusiv prin procedurile prevăzute de lege, nu prin transferarea litigiului în spațiul public.
CSM apreciază că declarațiile formulate de un partid aflat într-un proces aflat pe rolul instanței pot afecta încrederea publicului în imparțialitatea justiției și pot fi percepute ca presiuni asupra magistraților.
Totodată, Consiliul amintește jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia deciziile partidelor politice pot fi supuse controlului instanțelor atunci când sunt contestate de persoanele interesate.
În comunicatul transmis, CSM face referire și la concluziile adunărilor generale ale instanțelor din România, unde peste 3.500 de judecători au semnalat deteriorarea discursului public referitor la justiție.
Potrivit instituției, reacțiile generate de dosarul privind Congresul PNL confirmă existența unui climat tensionat și a unor campanii repetate de contestare a autorității instanțelor.
Consiliul solicită tuturor actorilor politici să respecte independența puterii judecătorești și să utilizeze exclusiv instrumentele procedurale prevăzute de lege pentru contestarea hotărârilor.
Un mesaj similar a fost transmis și de președinții curților de apel din România, care consideră inacceptabile criticile îndreptate împotriva judecătorilor implicați în soluționarea cauzei.
Aceștia avertizează că negarea rolului instanțelor în verificarea legalității actelor interne ale partidelor contravine principiilor statului de drept și dreptului de acces la justiție.
Magistrații reamintesc că legislația și jurisprudența constituțională permit controlul judiciar asupra unor astfel de decizii și fac apel la încetarea discursurilor care pot afecta independența sistemului judiciar.