De Adi Constantin 
Declarațiile vin într-un moment în care infrastructura energetică a Ucrainei este din nou grav afectată, iar speranțele pentru o încetare a focului par tot mai fragile.
În discursul susținut în Rada Supremă, Mark Rutte a admis că Rusia nu dă semne reale că își dorește pacea, în ciuda mesajelor oficiale transmise de la Moscova.
„Obținerea unui acord de pace care să pună capăt acestui război cumplit va necesita alegeri dificile”, a declarat șeful NATO, reafirmând sprijinul Alianței pentru Ucraina.
Fără a detalia natura acestor „alegeri”, mesajul său a fost interpretat ca o referire directă la posibile concesii teritoriale, aflate deja pe masa discuțiilor dintre Washington, Kiev și aliații europeni.
În paralel cu apelurile la negocieri, Rusia a lansat în ultimele zile un număr record de drone și rachete balistice asupra Ucrainei, vizând în special sistemul energetic.
Cele mai afectate au fost marile orașe, precum Kiev și Harkov, unde bombardamentele au provocat incendii și pene masive de curent, într-un moment critic al iernii.
Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că și-a încălcat promisiunea de a suspenda temporar atacurile.
„Președintele SUA a cerut oprirea loviturilor timp de o săptămână. Această pauză trebuia să înceapă vineri seara, dar rușii au încălcat înțelegerea. Fie consideră că o săptămână are patru zile, fie pariază doar pe război”, a declarat liderul ucrainean.
Zelenski a subliniat că atacurile au continuat în plin val de ger, când temperaturile au coborât sub minus 20 de grade în mai multe regiuni.
În fața reluării bombardamentelor, președintele american Donald Trump a declarat că nu este surprins de comportamentul Rusiei.
Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, că situația actuală este rezultatul „slăbiciunii și incompetenței” administrației precedente.
„Acest război nu ar fi început niciodată dacă președintele Trump ar fi fost în funcție atunci”, a afirmat Leavitt, reluând mesajul politic promovat de actuala administrație.
Pe fondul intensificării conflictului, presa occidentală a relatat că Statele Unite ar fi transmis Kievului că eventualele garanții de securitate sunt condiționate de renunțarea la regiunea Donbas în favoarea Rusiei.
Informațiile, apărute în mai multe publicații internaționale, indică faptul că Washingtonul încearcă să găsească o formulă de compromis care să ducă la încetarea ostilităților.
Oficial, aceste detalii nu au fost confirmate, însă ele alimentează temerile privind posibile pierderi teritoriale pentru Ucraina.
Potrivit Financial Times, viitorul sistem de garanții de securitate pentru Ucraina ar urma să funcționeze pe mai multe niveluri.
În cazul unei încălcări a armistițiului de către Rusia, primul pas ar fi un avertisment diplomatic, urmat, dacă este necesar, de intervenția armatei ucrainene.
Dacă situația se agravează, ar urma să intervină forțe din „Coaliția voinței”, formată din state ale Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia, Islanda și Turcia.
Mark Rutte a subliniat că aceste garanții sunt menite să prevină repetarea tragediilor din ultimii ani.
„Soldați pe teren, avioane în aer, nave în Marea Neagră. SUA vor fi plasa de siguranță. Garanțiile sunt solide”, a declarat șeful NATO.
În paralel, Rusia continuă să transmită că nu va accepta un acord de pace fără schimbări majore la Kiev.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va accepta garanții internaționale doar pentru o Ucraină „prietenoasă”.
„Dacă regimul de la Kiev va fi folosit ca platformă pentru amenințări la adresa Rusiei, astfel de garanții nu pot asigura o pace durabilă”, a afirmat Lavrov.
Declarația confirmă poziția dură a Kremlinului și sugerează că drumul către un acord rămâne extrem de complicat.