De Adi Constantin 
Curtea Constituțională a României dezbate miercuri două sesizări formulate de președintele Nicușor Dan, legate de modificări legislative care au stârnit controverse în zona protecției mediului și a administrării domeniului public.
Una dintre legile contestate privește utilizarea plajelor de la Marea Neagră, iar cealaltă modifică regulile aplicate ariilor naturale protejate și evaluărilor de mediu pentru anumite proiecte considerate strategice.
Prima sesizare aflată pe masa judecătorilor constituționali vizează modificările aduse legislației privind exploatarea și administrarea plajelor Mării Negre. Noua lege prevede posibilitatea ca autoritățile locale din stațiunile de la litoral să primească gratuit în folosință până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic, pentru amenajarea unor zone publice destinate accesului liber al turiștilor.
Președintele susține însă că prevederea intră în conflict cu regimul constituțional al proprietății publice. În argumentația transmisă Curții Constituționale, acesta arată că plajele și falezele maritime aparțin domeniului public al statului și nu pot fi transferate în folosință gratuită către administrațiile locale în forma prevăzută de lege.
Sesizarea invocă articolul 136 din Constituție, care stabilește modul în care bunurile aflate în proprietate publică pot fi administrate sau concesionate. Potrivit punctului de vedere transmis de șeful statului, autoritățile locale nu se încadrează în categoria entităților care pot primi astfel de bunuri fără plată.
A doua sesizare analizată de CCR privește modificările legislative referitoare la ariile naturale protejate și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea contestată permite, în anumite condiții, reducerea limitelor unor zone protejate și eliminarea obligației de evaluare de mediu pentru proiecte energetice sau investiții declarate de interes strategic ori de securitate națională.
Președintele avertizează că noile prevederi ar putea afecta protecția biodiversității și ar încălca atât Constituția, cât și obligațiile asumate de România în raport cu legislația Uniunii Europene.
În sesizare este invocat și dreptul la un mediu sănătos, garantat prin articolul 35 din Constituție. Totodată, sunt menționate directivele europene privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului, despre care administrația prezidențială spune că nu permit derogări generale pentru anumite categorii de proiecte.
Potrivit argumentelor prezentate de președinte, adoptarea unor măsuri care reduc nivelul de protecție a mediului ar putea expune România unei proceduri de infringement din partea instituțiilor europene.
În mesajul transmis public, șeful statului a subliniat că obiectivele privind independența energetică trebuie realizate fără diminuarea garanțiilor de protecție a patrimoniului natural și fără eliminarea mecanismelor de control de mediu prevăzute de legislația europeană.