UDMR refuză să voteze guvernul Veștea și anunță boicot la învestire

UDMR a decis să nu participe la votul de învestire a guvernului propus de Adrian Veștea, marcând o poziționare clară în actualul context politic tensionat. Parlamentarii formațiunii vor lipsi din sală în momentul votului, ceea ce echivalează cu un boicot procedural.

Decizia a fost adoptată miercuri, în urma unei ședințe interne, și a primit susținere aproape unanimă în conducerea Uniunii.

Potrivit liderului UDMR, Kelemen Hunor, hotărârea vine după o analiză a situației politice și a raportului de forțe din Parlament. Votul din interiorul partidului a înregistrat o singură abținere, fără opoziție.

Formațiunea a transmis că respectă procedurile statutare și că nu este vorba despre o strategie de negociere sau de repoziționare politică, ci despre o decizie fermă în actualul context.

Liderul UDMR a explicat public că partidul nu dorește să fie implicat într-un conflict între formațiuni politice, pe care îl consideră lipsit de relevanță pentru prioritățile reale.

„Nu este o miză care ține de România, ci de competiția dintre partide. Nu avem motive să intrăm în acest joc politic”, a declarat Kelemen Hunor, justificând absența parlamentarilor din sala de plen la votul de învestire.

Poziția UDMR vine după ce conducerea Uniunii a transmis că nu sunt îndeplinite condițiile pentru implicarea în discuțiile privind formarea noului guvern. Evaluarea a ținut cont atât de contextul politic, cât și de interesele comunității pe care o reprezintă.

În aceste condiții, partidul exclude atât susținerea guvernului Veștea, cât și participarea directă la o eventuală formulă de guvernare.

În paralel, în Partidul Național Liberal continuă disputa legată de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Conducerea partidului urmează să discute situația acestuia într-o ședință internă, după ce a refuzat să se retragă din cursă, în ciuda solicitărilor venite din partea liderilor liberali.

Această criză internă complică și mai mult procesul de formare a unei majorități parlamentare, în condițiile în care sprijinul politic devine tot mai fragmentat.